S-a copt frunza( iarna)!

 Este vorba despre romanul lui Victor Prohin, care se numește S-a copt frunza. Un roman care din primele rânduri citite te duce cu gândul la Singur în fața dragostei de regretatul Aureliu Busuioc. Personajul principal este George, proaspăt absolvent, care merge la țară să lucreze profesor de educația fizică. Este descrisă soarta intelectualului în mediul rural. 
 Romanul descrie revenirea lui George în Chișinău, orașul unde își făcuse studiile. El părăsise Chișinăul cu trei ani în urmă. De mult timp pregătise el această călătorie, vrând să vadă cum s-a schimbat orașul studenției sale. 
 George este profesor în satul Goldana, stă la gazdă la Ioana, care este în una dintre primele femei la muncile colhozului. Ioana, soțul ei Angheluță și cei doi copii s-au deprins atât de mult cu profesorul, că acum când a venit în Chișinău îi duc cu toții dorul. Cât a durat călătoria sa în capitală, George își amintește de anii să de studenție, de meciurile de fotbal la care participase cu colegii de universitate, mai ales cum au câștigat Cupa Orașului, de ce trei prieteni: Lex, Nic și Iuliana, de căminul de lângă închisoare, de profesori, de tot ce  a însemnat Chișinăul și studenția.
 Gerorge trăiește mai mult momente de nostalgie, venind în capitală. Descoperă că prietenii săi nu mai sunt la fel, aproape că nu mai țin legătura, iar Iuliana, cea pe care a iubit-o s-a măritat. De fapt fata nu i-a dat nici o speranță. George trece și pe la căminul unde a locuit cât era student, pentru a înnopta o seară. Acolo simte iar senzația uitată de a dormi pe un pat vai și amar de el, de a sta la masă cu jumătate de cămin. 
Tânărul profesor se pornește în căutarea prietenilor, dar nu dă de ei. Întâmplător se întâlnește cu amândoi și rămâne dezamăgit...nu-i mai unește sentimentul de prietenie de atunci. 
În roman apar și persoanjele din Goldana - directorul școlii, profesoara de limba română Pacea Andreevna, elevii, șeful colhozului.  Personaje lui Prohin au ceva din acele persoanje ale lui Druță, sunt oameni de la țară, cu preocupările și grijile lor. 
În cele trei zile cât a călătorit George prin Chișinău a umblat cu un harbuz foarte mare, pe care îl căra cu el. Nu l-a tăiat să-l mănânce nici la întâlnire cu Lex, nici cu Nic, nici când a vizitat-o pe mama Iulianei. Tocmai la cămin i-a venit rândul harbuzului, acolo unde lumea e cea mai flămândă!
George își amintește cu amărăciune de dragostea pe care i-a purtat-o Iulianei. A iubit-o fără ca să-și împărtășească sentimentele. Aceasta în fiece zi îi povestea despre noile ei iubiri, dar el suferea. 
Romanul se sfârșește cu noaptea cân acesta a dormit în cămin, atunci când la o bucată de noapte se trezește, se îmbracă, cheamă taxiul și pornește la Goldana sa...
Mi-a plăcut. Da, îmi plac romanele autorilor străini, îmi place și Thomas Mann și Camus, și Tolstoi, dar și ai noștri scriu atât de bine...